Foarte multi mestesugari nu au auzit inca de fondurile pentru meseriile traditionale
Romanii care doresc sa isi infiinteze firme in domeniul mestesugurilor populare vor putea accesa, in urmatorii trei ani, fonduri in valoare de 18,5 milioane de lei, a anuntat saptamana trecuta Ministerul Muncii. Banii ar urma sa se duca pe cursuri de formare profesionala, management si burse pentru cele mai bune idei de afaceri, precum si pe "stimulente" lunare pentru cei care ar urma sa participe la cursuri. In tabara mestesugarilor, parerile sunt impartite: in vreme ce unii spun ca au nevoie de acesti bani si ca sunt interesati sa-i obtina, altii sustin ca practica meseria din pasiune si ca nu au nevoie de bani de la stat.
Ce este proiectul S.C.O.R.?
Potrivit ministrului Muncii, Marian Sarbu, "acest proiect va ajuta aproximativ 2.300 de persoane aflate in cautarea unui loc de munca". Programul se va intinde pe o perioada de trei ani, va beneficia de fonduri in valoare de 18,5 milioane de lei si va fi finantat din Fondul Social European (FSE), in cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Cine este vizat de acest program si ce bani se ofera?
Potrivit Ministerului Muncii, beneficiarii potentiali ai proiectului S.C.O.R. sunt in numar de aproximativ 2.300, in special din mediul rural, interesati de artizanat si meserii traditionale cum ar fi olaritul, prelucrarea lemnului si realizarea de tesaturi, articole de fierarie sau impletituri din panuse sau nuiele.
In urmatorii trei ani, statul se angajeaza sa acorde, prin intermediul acestui program, servicii de consiliere si orientare profesionala pentru 250 de persoane, sa organizeze seminarii de formare pentru dezvoltarea competentelor antreprenoriale pentru 950 de oameni si sa ajute minimum 150 de antreprenori sa elaboreze un plan de afaceri, sa pregateasca documentele pentru inregistrarea in program si sa isi inregistreze afacerile. Ministrul Muncii a mai spus ca in urmatorii trei ani se vor acorda minimum 150 de burse de merit pentru micii antreprenori care vin cu cele mai bune idei de afaceri.
Pentru ca persoanele din mediul rural sa fie si mai interesate de participarea la program, statul promite cate 600 de lei pe luna fiecarui participant la cursurile de formare profesionala.
Ministerul Muncii nu demareaza acest proiect de unul singur, ci in colaborare cu mai multi parteneri: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Blocul National Sindical, Scoala Romana de Afaceri si Camera de Comert si Industrie.
Ce spun mestesugarii?
Ne-am gandit sa merge si sa vorbim si cu oamenii care ar fi primii vizati de acest program, si anume micii mestesugari. Un targ de profil, cam "subtire", de altfel, ne-a oferit ocazia de a sta de vorba cu doua persoane care practica mestesugaritul si care au pareri complet diferite despre ce ar putea sa le ofere banii de la stat.
Vita Lepadatu este din Babeni, Judetul Valcea. Trecuta de 50 de ani, imbracata in port traditional si cu o oarecare sfiala in voce, ne spune ca a venit la targ sa expuna si sa vanda obiecte de uz casnic din lemn. Pentru ea, prelucrarea lemnului este o traditie de familie. A invatat mestesugul de la parinti si il transmite, la randul ei, celor doi fii si trei nepoti. E mandra de ei, mai ales ca unul dintre nepoti a aparut pe prima pagina a unui cotidian national.
Vita Lepadatu n-a auzit pana acum ca s-ar da vreun ban pentru mestesuguri, insa se arata foarte bucuroasa pentru ca, spune ea, "nimeni nu s-a interesat de meseria asta, in afara de muzee. In afara muzeelor, nu avem alte locuri de desfacere a produselor". Ne povesteste ca a fost in strainatate de vreo cateva ori cu produsele sale, insa tot in cadrul unor expozitii.
Participarea la un program precum cel propus de Ministerul Muncii ar interesa-o, ne spune, pentru ca ar putea face rost de bani sa-si construiasca un atelier.
Cel de-al doilea interlocutor, un domn pe care l-am gasit intr-un colt, cantand din fluier, nu a dorit sa-si dea numele. Ne-a spus, in schimb, ca practica meseriile de instrumentist si constructor de instrumente muzicale de la 16 ani. Nici el nu este singurul din familie care se ocupa cu asa ceva, cei doi fii ai sai fiind, la randul lor, muzicieni si mestesugari.
"Le-am insuflat microbul asta ca sa nu stea in fata blocului si sa manance seminte, ca alti tineri", ne spune el. "Nimic in viata nu se obtine decat prin munca."
Interlocutorul nostru spune ca meseria nu-i aduce un profit prea mare, dar ca reuseste sa castige destul incat sa duca un trai decent. A auzit ceva cum ca s-ar da niste bani de la stat pentru mestesugari, dar spune ca nu-l intereseaza sa-i acceseze si ca, in consecinta, nu s-a interesat de modul in care ar putea fi acestia obtinuti.
"Aceste instrumente le construiesc cu mare placere si nu am nevoie de ajutor", ne spune el si adauga ca atata timp cat practica mestesugaritul din pasiune, nu are nevoie de nimeni care sa il ajute cu bani.
Nu stim cati sunt ca el, mestesugari pasionati de meserie, care doresc doar sa fie lasati sa lucreze, insa stim ca exista si mesteri populari care au nevoie de acesti bani pe care statul vrea sa ii dea si care ar fi interesati sa-i acceseze, ca Vita Lepadatu, din Valcea. Pentru ei, cele peste 18 milioane de lei ar putea insemna ateliere noi, deschidere pe alte piete si poate chiar si magazine proprii.
1 EUR
RON 
1 USD
1 GBP
1 CHF
100 JPY
