Romania poate accesa aproape 20 de miliarde de euro din fondurile structurale si de coeziune, potrivit proiectiei bugetare pentru 2007-2013. Dar nu trebuie sa ne facem iluzii. Prevederea bugetara nu inseamna nimic daca banii nu sunt cheltuiti eficient. "Riscul cel mare este sa "reusim" doar sa contribuim la bugetul comun dar sa nu cheltuim din el atat cat ne este permis - adica de patru ori mai mult decat contributia", atrage atentia Gabriela Cretu, membru in Parlamentul European.
Gabriela Cretu, membru in Comisia pentru Piata Interna si Protectia Consumatorului din Parlamentul Romaniei mai da un sfat celor interesati de accesarea fondurilor europene pentru IMM-uri :"Uniunea Europeana nu finanteaza proiecte care sa-i faca pe unii smecheri bogati in termen scurt".
Gabriela. Cretu.: Intrebarile pot fi adresate mai curand guvernului Romaniei pentru ca, odata cu aderarea, fondurile nu mai sunt administrate prin institutii subordonate Comisiei Europene ci de guvern. El are sarcina de a administra banii, a stabili prioritatile si criteriile de acces. Parlamentul European participa doar la elaborarea bugetului; pentru executia lui nu mai suntem responsabili.
Fondurile de coeziune nu sunt destinate unor tari anume, ci pot fi accesate de toate acele regiuni (indiferent de tara) a caror medie a veniturilor este mai mica decat 75% din media europeana. Este adevarat insa ca unele tari, cu multe regiuni sarace, pot beneficia de ele in mai mare masura iar alte tari nu le mai pot folosi. Faptul ca Romania are o medie a venitului de 7.000 euro, doar 32% din media europeana, poate fi considerat un "avantaj" pe care Germania nu il mai are.
Rep: Ce suma ar putea fi accesata de Romania?
G. C.: Suma este considerabila pentru intregul exercitiu financiar 2007-2013. Doar fondurile structurale si de coeziune reprezinta aproape 20 de miliarde de euro (19,7 miliarde - n.r.). Banii pentru agricultura nu intra in aceasta categorie. Dar nu trebuie sa ne facem iluzii. Prevederea bugetara nu inseamna nimic daca banii nu sunt cheltuiti sau nu sunt cheltuiti eficient. Riscul cel mare este sa "reusim" doar sa contribuim la bugetul comun dar sa nu cheltuim din el atat cat ne este permis - adica de patru ori mai mult decat contributia.
Rep.: Cunoasteti stadiul in care se afla Romania la capitolul accesarii fondurilor structurale si de coeziune?
G. C.: E greu de apreciat unde ne aflam prin cifre exacte pentru ca sunt multe actiuni in curs. Cel putin, speram sa fie asa. In schimb, stim cu certitudine cum sta Romania in raport cu performantele celorlalte tari care au aderat recent. Sta de doua ori mai prost. Iar aceste tari au cheltuit putin ele insele. In cazul Romaniei, iau drept indicator banii care nu s-au pierdut definitiv dintre cei aprobati in bugetul 2007, circa 21% in versiunea optimista. Spun "nu s-au pierdut" pentru ca ei nu au fost inca cheltuiti dar exista totusi proiecte aprobate, in desfasurare. Explicatia pe care o auzim frecvent - ca anul 2007 a fost destinat lansarii, depunerii si aprobarii de proiecte - este o scuza slaba pentru ca nu ne-am pregatit din timp. Dar nu poate justifica de ce am absorbit doar 1% din banii pentru agricultura, plati directe, care nu necesitau nici proiecte, nici lansari.
Grav este bilantul negativ al primului an. Cel putin, celelalte state membre noi au reusit sa cheltuie mai mult decat au platit.
Rep.: Ce ar trebui facut concret pentru o buna absorbtie a acestor fonduri?
G. C.: As putea spune ca autoritatile trebuie sa urmareasca planul de dezvoltare iar companiile, planul de afacere. Voi fi insa mai concreta. Trebuie sa eliminam urgent obstacolele trecutului si prezentului - proasta organizare a institutiilor de gestionare, care nu furnizeaza informatii complete firmelor cu privire la accesarea banilor si domeniile eligibile, birocratia ineficienta, lipsa de transparenta, diversele grupuri de interese care se interpun. As adauga nivelul destul de scazut de initiativa la nivelul societatii romanesti, prudenta exagerata.
Rep.: Ce sfat le-ati da celor interesati de accesarea fondurilor structurale?
G. C.: Sa-si depaseasca inhibitiile. Exista astazi o experienta deja acumulata din timpul folosirii fondurilor de pre-aderare. A elabora proiecte nu mai reprezinta un teren minat pentru multe din administratiile locale; multi mici intreprinzatori au reusit in egala masura sa-si dezvolte activitatile productive, in special utilizand Programul SAPARD. Exista acum suficiente surse de informare pentru a afla ce programe sunt disponibile, in ce domenii; trebuie sa fie atenti si la momentul in care se lanseaza cererea de oferte, apare ghidul solicitantului.
Si un sfat din experientele de succes - ca sa obtina o finantarea europeana, proiectul trebuie sa contina povestea schimbarilor pe care le urmareste - despre cum ajuta oamenii, regiunea si localitatea unde se afla, o ajuta sa se dezvolte, sa aiba muncitori cu abilitati mai bune, sa investeasca in inovatie si sa fie mai eficienta. Partea tehnica este mai putin importanta decat pare la prima vedere; eventualele ei limite pot fi corectate daca scopul este clar. Si inca o precizare - Uniunea Europeana nu finanteaza proiecte care sa-i faca pe unii smecheri bogati in termen scurt. Obiectivul este sa ajungem sa traim cu totii civilizat intr-un timp rezonabil.
1 EUR
RON 
1 USD
1 GBP
1 CHF
100 JPY
